Pentru ca tot sunt legat, macar din punct de vedere al numelui de aceasta sarbatoare - IGNATUL - iata cateva aspecte:
Ritualul taierii porcului este o ramasita veche a credintei ca la schimbarea anului trebuie sa se faca sacrificii. Credintele legate de Ignat sunt multe. Se spune ca la taierea porcului nu trebuie sa asiste nici un milos, existând credinta ca porcul moare cu greutate, iar carnea nu va mai fi buna. Se crede chiar ca cei care vaita porcul îl supara pe Dumnezeu. Dupa ce porcul nu mai misca, se face o taietura în chip de cruce, la ceafa, peste aceasta punându-se sare, spunându-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din cap.
Gospodarii care gasesc sânge închegat în inima porcului au motive de bucurie, deoarece asta înseamna ca vor avea noroc la bani. Daca porcul este negru, iar cei care participa la taiere se mânjesc cu sânge pe fata, vor fi mai rosii în obraji si mai sanatosi în tot anul care va urma. Acelasi sânge, strâns într-o strachina cu malai, uscat si macinat, se folosea în trecut pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima s.a. Cei care trebuie neaparat sa munceasca pe 20 decembrie o pot face numai dupa ce vad sânge. Altfel, se spune ca femeile vor... grohai ca porcii si le vor fi distruse de porci hainele puse la uscat. Desi crestinismul a asociat porcul necumpatarii si lacomiei, pentru comunitatile arhaice acest animal, mai ales prin sângele sau, era unul din cele mai importante ajutoare întru revigorarea soarelui. Începând cu echinoctiul de toamna, oamenii observau cum Soarele intra într-un aparent proces de disparitie, consecinta directa fiind micsorarea duratei zilei si racirea vremii. Oamenii comunitatii traditionale credeau ca trebuie sa intervina în ajutorul astrului ceresc înainte ca acesta sa dispara, momentul hotarâtor pentru acordarea ajutorului fiind plasat în preajma solstitiului de iarna, adica atunci când este cea mai scurta zi din an. Românii au decis sa ajute Soarele prin sacrificarea porcilor în cinstea zeului Saturn, sângele porcilor trebuind sa întareasca Soarele slabit de efortul pe care-l depusese peste an. Nu este deloc exclus ca anterior sa fi fost sacrificati oameni, la români întâlnindu-se înca o credinta potrivit careia "Ignatul are rânduit sa moara negresit un om în ziua sa". Asadar, porcul sacrificat, ritual la Ignat (din latinescul ignis - foc), nu era altceva decât o întruchipare zoomorfa a Soarelui, o alta întruchipare, de data aceasta de natura vegetala, fiind grâul, despre acesta existând o multime de credinte si practici în Ajunul Craciunului.
O legenda crestina spune ca Ignat era un om care, vrând sa taie porcul, si-a lovit, din greseala, cu securea, tatal, omorându-l. Necajit, a plecat în lume si pe drum a întâlnit un preot. Acesta l-a sfatuit sa faca o luntre cu care sa treaca, fara bani, oameni peste un râu si sa îngroape în pamânt un carbune din lemn de tufa, asteptând pâna acesta va înverzi. Ignat a ascultat. Au trecut anii, Ignat s-a casatorit si într-o noapte a auzit strigate de ajutor. A iesit din casa si a trecut apa, dar nu a vazut nimic. S-a întors, dar povestea s-a repetat. A treia oara, a gasit pe malul opus doi batrâni, carora le-a povestit toata viata sa, inclusiv temerea ca în acea seara s-ar fi putut înneca din vina sa niste oameni. Batrânii, care erau de fapt Sf. Petru si Dumnezeu, au remarcat saracia care domnea la Ignat în casa, au vazut copiii care plângeau de foame si pe mama care încerca sa-i aline spunându-le ca a pus ceva la copt. Un batrân i-a spus femeii sa deschida cuptorul si aceasta a gasit o pâine mare. S-au aprins doua lumânari si Ignat a vazut tufa din gradina înflorita, semn ca i se iertase pacatul. Dându-si seama cine sunt, el a îngenuncheat în fata celor doi, care i-au cerut sa se duca cu ei, fara a avea grija copiilor, care vor avea tot ce au nevoie. Si Ignat a umblat cu Dumnezeu si Sfântul Petru ani multi prin lume, pâna când, într-o zi, a întâlnit o trasura cu doi boieri si i s-a spus ca acestia sunt copiii sai, cu care poate sta în continuare. De aceea, de Ignat nu se lucreaza, doar se taie porcul, iar cine nu are porc trebuie sa taie macar o gaina. Cu sânge proaspat se ung copiii pe frunte, pentru a fi feriti de rele, iar oamenii care au ajutat la taiat primesc "pomana porcului".
ps. pentru ca nu voi plagia niciodata - articol preluat din Monitorul de Iasi (20.12.2008)
Ritualul taierii porcului este o ramasita veche a credintei ca la schimbarea anului trebuie sa se faca sacrificii. Credintele legate de Ignat sunt multe. Se spune ca la taierea porcului nu trebuie sa asiste nici un milos, existând credinta ca porcul moare cu greutate, iar carnea nu va mai fi buna. Se crede chiar ca cei care vaita porcul îl supara pe Dumnezeu. Dupa ce porcul nu mai misca, se face o taietura în chip de cruce, la ceafa, peste aceasta punându-se sare, spunându-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din cap.
Gospodarii care gasesc sânge închegat în inima porcului au motive de bucurie, deoarece asta înseamna ca vor avea noroc la bani. Daca porcul este negru, iar cei care participa la taiere se mânjesc cu sânge pe fata, vor fi mai rosii în obraji si mai sanatosi în tot anul care va urma. Acelasi sânge, strâns într-o strachina cu malai, uscat si macinat, se folosea în trecut pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima s.a. Cei care trebuie neaparat sa munceasca pe 20 decembrie o pot face numai dupa ce vad sânge. Altfel, se spune ca femeile vor... grohai ca porcii si le vor fi distruse de porci hainele puse la uscat. Desi crestinismul a asociat porcul necumpatarii si lacomiei, pentru comunitatile arhaice acest animal, mai ales prin sângele sau, era unul din cele mai importante ajutoare întru revigorarea soarelui. Începând cu echinoctiul de toamna, oamenii observau cum Soarele intra într-un aparent proces de disparitie, consecinta directa fiind micsorarea duratei zilei si racirea vremii. Oamenii comunitatii traditionale credeau ca trebuie sa intervina în ajutorul astrului ceresc înainte ca acesta sa dispara, momentul hotarâtor pentru acordarea ajutorului fiind plasat în preajma solstitiului de iarna, adica atunci când este cea mai scurta zi din an. Românii au decis sa ajute Soarele prin sacrificarea porcilor în cinstea zeului Saturn, sângele porcilor trebuind sa întareasca Soarele slabit de efortul pe care-l depusese peste an. Nu este deloc exclus ca anterior sa fi fost sacrificati oameni, la români întâlnindu-se înca o credinta potrivit careia "Ignatul are rânduit sa moara negresit un om în ziua sa". Asadar, porcul sacrificat, ritual la Ignat (din latinescul ignis - foc), nu era altceva decât o întruchipare zoomorfa a Soarelui, o alta întruchipare, de data aceasta de natura vegetala, fiind grâul, despre acesta existând o multime de credinte si practici în Ajunul Craciunului.
O legenda crestina spune ca Ignat era un om care, vrând sa taie porcul, si-a lovit, din greseala, cu securea, tatal, omorându-l. Necajit, a plecat în lume si pe drum a întâlnit un preot. Acesta l-a sfatuit sa faca o luntre cu care sa treaca, fara bani, oameni peste un râu si sa îngroape în pamânt un carbune din lemn de tufa, asteptând pâna acesta va înverzi. Ignat a ascultat. Au trecut anii, Ignat s-a casatorit si într-o noapte a auzit strigate de ajutor. A iesit din casa si a trecut apa, dar nu a vazut nimic. S-a întors, dar povestea s-a repetat. A treia oara, a gasit pe malul opus doi batrâni, carora le-a povestit toata viata sa, inclusiv temerea ca în acea seara s-ar fi putut înneca din vina sa niste oameni. Batrânii, care erau de fapt Sf. Petru si Dumnezeu, au remarcat saracia care domnea la Ignat în casa, au vazut copiii care plângeau de foame si pe mama care încerca sa-i aline spunându-le ca a pus ceva la copt. Un batrân i-a spus femeii sa deschida cuptorul si aceasta a gasit o pâine mare. S-au aprins doua lumânari si Ignat a vazut tufa din gradina înflorita, semn ca i se iertase pacatul. Dându-si seama cine sunt, el a îngenuncheat în fata celor doi, care i-au cerut sa se duca cu ei, fara a avea grija copiilor, care vor avea tot ce au nevoie. Si Ignat a umblat cu Dumnezeu si Sfântul Petru ani multi prin lume, pâna când, într-o zi, a întâlnit o trasura cu doi boieri si i s-a spus ca acestia sunt copiii sai, cu care poate sta în continuare. De aceea, de Ignat nu se lucreaza, doar se taie porcul, iar cine nu are porc trebuie sa taie macar o gaina. Cu sânge proaspat se ung copiii pe frunte, pentru a fi feriti de rele, iar oamenii care au ajutat la taiat primesc "pomana porcului".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu