Acesta este numarul de telefon in caz ca doriti sa vizitati Pestera Meziad din Romania.
Am fost ieri pe acolo si am ramas uimit: de frumusetea extraordinara, de stadiul in care s-a conservat, de salbaticia locului, de formele extraordinare ale stalactitelor si stalagmitelor din pestera, de liliecii care statea agatati linistiti de tavanul pesterii chiar daca erau orbiti de blitz-urile turistilor...
Dar nu am ramas impresionati de: drumul deosebit de greu (veti spune ca acesta este drumul spre orice pestera, insa acesta ar putea fi foarte accesibil dupa un minim de efort si investitie, coroborat cu un gram de bun simt al celor care se ocupa de exploatarea pesterii), maniera nonsalanta in care ghizii de acolo isi insusesc banii care ar trebui investiti in iluminatul pesterii sau orice fel de amenajare, cele 18 lanterne care au fost inmanate grupului nostru de 45 de persoane si lista poate continua.
Lasand la o parte faptul ca nesimtirea din tara noastra atinge pe zi ce trece limite de neimaginat, va sfatuiesc sa o vizitati! Veti fi uimiti de frumusetea pesterii!
Sfat: incercati sa sunati cu o saptamana inainte de a ajunge acolo. Exista doar un numar de telefon, care este cel mai probabil lasat pe o tejghea in barul satului si la care nu prea raspunde nimeni. Alta modalitate de comunicare nu exista...
Peştera Meziad este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervaţie speologică, peştera a fost cercetată intens. În 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă. Peştera Meziad a fost reamenajată în 1972 şi deschisă turismului.
În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor.
Am fost ieri pe acolo si am ramas uimit: de frumusetea extraordinara, de stadiul in care s-a conservat, de salbaticia locului, de formele extraordinare ale stalactitelor si stalagmitelor din pestera, de liliecii care statea agatati linistiti de tavanul pesterii chiar daca erau orbiti de blitz-urile turistilor...
Dar nu am ramas impresionati de: drumul deosebit de greu (veti spune ca acesta este drumul spre orice pestera, insa acesta ar putea fi foarte accesibil dupa un minim de efort si investitie, coroborat cu un gram de bun simt al celor care se ocupa de exploatarea pesterii), maniera nonsalanta in care ghizii de acolo isi insusesc banii care ar trebui investiti in iluminatul pesterii sau orice fel de amenajare, cele 18 lanterne care au fost inmanate grupului nostru de 45 de persoane si lista poate continua.
Lasand la o parte faptul ca nesimtirea din tara noastra atinge pe zi ce trece limite de neimaginat, va sfatuiesc sa o vizitati! Veti fi uimiti de frumusetea pesterii!
Sfat: incercati sa sunati cu o saptamana inainte de a ajunge acolo. Exista doar un numar de telefon, care este cel mai probabil lasat pe o tejghea in barul satului si la care nu prea raspunde nimeni. Alta modalitate de comunicare nu exista...
Peştera Meziad este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervaţie speologică, peştera a fost cercetată intens. În 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă. Peştera Meziad a fost reamenajată în 1972 şi deschisă turismului.
În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor.
